Sunday, April 24, 2011

Traditii de Pasti- Stropitul

Pastele in Ardeal -Stropitul




Cati dintre voi isi amintesc din copilarie de traditia stropitului de pasti? Daca sunteti unii dintre cei care au trait  cu bucurie aceste traditii, trebuie sa aflati neaparat mai multe despre istoria sintagmei " As et erlobt zem spratzen?" , ( trad. saseste: este permis stropitul?);










Pastele este insotit de o multime de obiceiuri si simboluri, dar cel mai cunoscut obicei la germani si maghiari, pe langa incondeiatul oualelor rosii sau a modernului iepuras, este cel al mersului cu stropitul sau udatul. Obiceiul isi are originea in perioada precrestina, ca simbol al vietii si fertilitatii, si a fost practicat de mai multe popoare germanice.
De fapt, conform credintei religioase, obiceiul a fost adoptat in amintirea faptului ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Isus care aduceau vestea Invierii.
"In Transilvania, stropitul s-a practicat si la familile nobiliare pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa care a ramas doar in mediul rural. Odata cu trecerea timpului, obiceiul s-a modernizat, iar daca in trecut se folosea apa, astazi se foloseste parfum sau apa de colonie" afirma pastoral reformat Andrei Nemes.
Baietii adunati in grupuri merg la fete acasa a doua zi de Paste, unde intreaba parintii fetelor daca primesc cu udatul, in timp ce rostesc urmatoarea poezie "Am fost intr-o padure verde, am vazut o viorea albastra, care statea sa se ofileasca. Imi dati voie sa o stropesc?". In mediul urban din zona Hunedoarei se foloseste o varianta mai romantata: "Am auzit ca aveti o floare frumoasa, am venit s-o udam sa nu se ofileasca". In alte zone se rosteste o alta varianta a poezie "Intr-un cos cu viorele, canta doua pasarele, casarile ciripesc, imi dati voie sa stropesc?". Baietii stropesc fata cu parfum, dupa care sunt rasplatiti cu oua rosii, bautura si prajituri.
In alte zone din Transilvania, in ziua de sambata, baietii impodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lasarea intunericului, tinerii se strecoara in curtile fetelor de maritat si le agata brazii la poarta. La fetele frumoase din sat vin zeci de baieti, care pun crengute la poarta. Pentru ca pandesc toata noaptea la ferestre, tinerele stiu pe cine trebuie sa rasplateasca la stropit in prima sau a doua zi de Paste.
In localitatea Trei Sate, din judetul Mures in ziua a treia de Paste, dupa ce femeile frumoase sunt stropite, vine si randul flacailor sa fie udati, spune Laszlo Varro, unul dintre localnici. "Galetile pline cu apa ii asteapta pe feciori, care sunt udati de fetele din sat. Numai daca este foarte frig afara, baietii scapa neudati".
In zona Corundului din Harghita, mersul cu stropitul este pregatit din timp. Baietii isi aleg un conducator, care merge din casa in casa, pentru a sti daca vor fi primiti de gazde la udat. Astfel, fiecare grup isi alege trei purtatori de cuvant. Unul rosteste salutul, altul este responsabil cu urarile, scurte poezioare ale stropitului, iar ultimul cu urarea de ramas bun: "Lumea-ntreag-am colindat, dupa o fata de maritat, am gasit o mandra floare, in lume pereche n-are, nu o las sa se-ofileasca, o stropesc ca sa-nfloreasca".
Obiceiul stropitului de Pasti a fost adus in Transilvania in perioada Evul Mediu de sasii din zona Sibiului. De aici, el s-a raspandit in toate zonele locuite de germani. Apoi, prin aculturatie, traditia a fost preluata de maghiari, iar mai tarziu s-a raspandit in toate comunitatile reformate si catolice din Ardeal. In cele din urma, el a fost adoptat si in unele zone de romani.


Pastele este poate cea mai mare sarbatoare a crestinatatii. O perioada in care, pe langa invierea lui Cristos, avem ocazia sa ne bucuram de viata, de primavara, de familie si de prieteni. O ocazie sa ne bucuram de ouale incondeiate, de pasca, cozonaci, drob de miel si iepurasi de ciocolata. Pastele este o sarbatoare de care se bucura copiii care asteapta Iepurasul sa vina cu cadouri si oua incondeiate si nu in cele din urma, Pastele este si o sarbatoare pt adulti...

In toata Europa, dincolo de sarbatoarea crestina si impreuna cu aceasta au loc tot felul de activitati, celebrari si petreceri. Pornind de la originea pagana a Pastelui, aceea de sarbatorire a sosirii primaverii, simbol al fertilitatii si al cresterii recoltelor, Pastele devine si in timpurile noastre o perioada in care oamenii isi lasa sentimentele sa se manifeste.

Multe sarbatori au devenit astazi atat de comerciale incat si-au pierdut povestea si identitatea initiala. Pentru crestinii din toata lumea, Pastele inseamna sarbatorirea vietii si a Invierii Domnului. Asadar de unde au aparut Iepurasul de Paste si ouale de ciocolata? Inainte de Cristos, Pastele era o sarbatoare pagana. Saxonii sarbatoreau intoarcerea primaverii cu un festival prin care ii multumeau zeitei Eastre. Zeita era slavita prin simbolul ei pamantesc, iepurele. Iata originea Iepurasului de Pasti. Si iata originea denumirii anglo-saxone: Easter.

Pastele a fost adoptat de crestini in acelasi tmp in care paganii sarbatoreau acest festival. Festivalul zeitei Eastre, Pastele (in engleza Easter) s-a intamplat sa cada in acelasi timp in care crestinii descopereau si sarbatoreau Invierea lui Cristos si de atunci sarbatoarea pagana si-a capatat conotatia crestina.

Mircea Eliade surprindea atat de frumos cum "pentru crestinismul arhaic, Cosmosul participa la drama divina", fiindca la fel "cum sufletul omului este insetat de mantuire, tot asa si natura intreaga geme si suspina asteptand Invierea"

In vreme ce crestinismul s-a raspandit in intreaga Europa, fiecare regiune a adoptat propriul sau mod de a sarbatori, bazat pe propria lor cultura si pe propriile traditii.



Daca aveti si voi povestioare frumoase si informatii legate de aceasta traditie , nu ezitati sa ne lasati un comentariu sa sa va adresati la adresa de e-mail
Cameliachicomban@gmail.com
Sursa: Klevertravel.

No comments:

Post a Comment