Tuesday, July 5, 2011

Brasoveni de exceptie - Wilhelm Scherg

Cati dintre noi locuiesc in Brasov si se intreaba, trecand grabiti pe langa cladiri, cine le-a construit, cine le-a locuit? Cu ajutorul si eforturile cui s-a dezvoltat acest oras? Voi incepe, de acum, sa va povestesc despre cate un brasovean de exceptie, caci am observat ca multi dintre "noii brasoveni", nu cunosc mai nimic despre istoria acestui oras sau despre oamenii care l-au construit.
Fritz Kimm, portretul lui W. Scherg.
Wilhelm Scherg, s-a nascut la Brasov (Kronstadt, pe atunci), la data de 17.01.1855, si a traiat pana in 8.11.1930.
A dezvoltat afacerea parinteasca, (denumita astazi Carpatex),
intr-o intreprindere industriala. Scherg, a reusit sa aduca primele sase masinarii de tesut, manuale, in Transilvania si Ungaria. Dupa opt ani, de succes, in fabrica din zona Patria de astazi, a cumparat in 1883, o cladire cu destinatia de fabrica, situata langa canalul Timis (astazi, la iesirea din Brasov spre Bucuresti, in dreapta podului spre Sacele), care avea o marime de 35.000 m2 si l-a cooptat pe cumnatul sau, renumitul tesator de lana si negustor de lana, la acea vreme, Josef Schreiber (1842-1900), ca asociat al firmei nou infiintate Wilhelm Scherg & Cie. In ciuda izbucnirii razboiului vamal, in 1886, cu Romania, a reusit sa se extinda cu ajutorul altui cumnat, Georg Schmutzler (1856 - 1930). Acesta lucrase inainte ca om de vanzari si ca transportator si a devenit in 1887 asociat cu Scherg, facilitand relatii de afaceri cu Ungaria, Bulgaria si Turcia. In acelasi timp, s-a trecut de la confectionarea panzelor taranesti intr-o singura culoare, la materiale fine destinate confectiilor de moda, care au putut fi vandute chiar si in Austria. In 1900, au intrat si fii lui Josef Schreiber, Josef (1878- 1917) si Wilhelm ( 1880- 1946), tot ca asociati. In 1892, fabrica s-a extins cu o noua aripa, in marime de 21.000 de m2. Cererea mare pe piata turceasca, a tesaturilor din lana pieptanata, in Ungaria si Austria, au facut posibila extinderea cu inca un corp al fabricii, deja in 1907, devenind astfel, una dintre cele mai mari fabrici de tesaturi din Ungaria. Primul razboi mondial, a adus rechizitii, jafuri, livrari fara beneficiu catre armata si obligatiuni de razboi, dar s-au creat si scutiri de taxe in noul regim. In 1922, fabrica se extindea din nou, 1923, la 100 de ani de la intemeierea sa, tehnica masinariilor se extinsese in asa masura, incat este mentionata in manuscrisul jubiliar drept "Cel mai mare pas din dezvoltarea firmei". O alta generatie a familiei se facea deja utila in cadrul intreprinderii, fii si cumnati, Maiorul d.R. Hugo Richter, Richard Schmutzler, Wilhelm Scherg d.J., Dipl.-Ing. Wilhelm Ganzert. Emil Schmutzler.
Suprafata fabricii cuprindea 96.000 m2, din care 22.000 m2 suprafata construita. Un deceniu mai tarziu, 1934, forta de munca numara 1600 de muncitori, 80 de salariati, 320 de razboaie de tesut, 9000 de axuri, vopsitorie, albire, apret si spalatorie. Programul de productie includea materiale pentru barbati si de femei, materiale pentru uniforme de ofiteri, panze militare, panze taranesti, paturi de lana. Detinea colaborari cu filatoria de lana " Corona", din Weidenbach ( Ghimbav), fabrica de ciment Portland "Kugler & Co.", cu centrala de energie industriala, din Brasov si cu industria de confectii "Cehoslovaca", din Bucuresti. In 1948, intreprinderea a fost expropiata si a fost numita " Partizanul Rosu", astazi " Carpatex".
Fabrica de textile Scherg, 1900
Reclama jubiliara din ziar, cu magazinele de prezentare din tara 

Magazinul de prezentare Scherg, anii 40, astazi mag. Vodafone, str. Republicii




Bibliografie: 1823-1923. O suta de ani in serviciul muncii. Memoriu scris cu ocazia implinirii a 100-de ani ai firmei Wilhelm Scherg & Cie. in Kronstadt, Krst. 1923; Compass. anuar financiar, Rum.-Bde, Wien, diferiti ani; 1823-1973. 150 de ani de industrie textilă la Brașov. Jubileul Întreprinderii de stofe „Carpatex“ - Brașov, Krst. 1973; H. Schuller: Marfa cu simbolul Woolmark-Gütesiegel. Carpatex-Tuchfabrik , in: NW, 27.1.1987; M. Philippi: 200 ani despre Familia Scherg in Krst. De la torcatorul de lana Michael Schürge la fabrica de textile Wilhelm Scherg, in: Sb. Archiv, 3. Folge, Bd. 27 (Sb. Familien im sozialen Wandel), Köln/Weimar/Wien 1993; Die Welt der Textilien. Ausstellungsführer. Volkskunde-Museum Kronstadt, Krst. o.J.; L. Baciu: Acțiuni premergătoare naționalizării la Fabrica Scherg - Brașov, in: Țara Bârsei, Nr. 2 (2003); ders.: Sistemul disciplinar la Fabrica Scherg – Brașov, in: Țara Bârsei, Nr. 3 (2004); W. Wittstock: Vom Handwerksbetrieb zur Familien-Aktiengesellschaft. Cu nationalizarea s-a sfarsit povestea de succes a fabricii de tesaturi ce a durat 125 de ani in Brasov,Kronstadt, in: Deutsches Jahrbuch für Rumänien 2008 (auch in: NKZ, 26.9.2008).

2 comments:

  1. Foarte interesant

    ReplyDelete
  2. pot comenta ?
    mai urmariti comentariile ?
    multumesc

    ReplyDelete