Tuesday, April 17, 2012

Junii Brasovului, o sarbatoare bulgareasca si pagana

In fiecare an, "brasovenii" sarbatoresc "Junii Basovului", fara sa aiba nici cel mai mic habar de semnificatia acestui eveniment. Mai amuzant este ca organele primariei, ma rog structurile de conducere, o proclama drept cea mai importanta sarbatoare a Brasovului, din motive electorale si totodata din lipsa de informatie. Dupa cum se stie prea bine, sasii brasoveni tineau sarbatori mai importante in urbe decat aceasta sarbatoare, precum Honterusfest, care nici macar nu este amintita de catre cei din conducere. Ca sa intelegeti de ce nu era importanta aceasta zi pentru sasi, va trebui sa va amintesc cate putin din istoria Kronstadt-ului.
 Asezarea Schei, s-a produs odata cu aducerea fortelor de munca bulgaresti pentru constructia Bisericii Negre, pe la 1334. Bulgarii scheieni, erau un popor foarte galagios si li s-a dat drept de sedere in afara zidurilor orasului. O singura zi pe an aveau voie sa intre tinerii ( junii ) in cetate, cand se gateau frumos in speranta ca vor fermeca sasoaicele si vor putea ramane in oras. Chiar daca unii "scheieni" de astazi nu vor recunoaste asta, eu pot sa afirm acest lucru avand informatia de la bunicul meu scheian, pe nume Chicomban, nume suta la suta bulgaresc.
In limba germana cartierul se chema Belgerei, in maghiara Bolgarseg iar in slavona Schei, care inseamna bulgar.
Cel mai amuzant mi se pare ca locul junilor scheieni este luat de unii care nu au nicio treaba cu traditia aceasta, deci mascarada totala.

Potrivit cronicarului sas, Julius Teutsch,  sarbatoarea junilor este o sarbatoare oculta si pagana, chiar pe site-ul oficial junii recunosc ca proslaveau soarele si bateau din poarta in poarta cu un ciocan in forma de sarpe.


<<Obiceiul junilor este considerat drept unul din ritualurile de inițiere în rândul feciorilor, el fiind inclus în ciclul „cetelor”. Înțelesul termenului de „june” în Transilvania este cel de “tânăr fecior neînsurat”.
Legat de acest ritual este si un obicei (de care bătrânii își mai amintesc încă) care se încadrează în cultul soarelui, de care pomenea si cronicarul german, ca simbol de nemurire pentru strămoșii daco-geți. În ziua de Rusalii, bărbații, femeile, copiii și tot ce era transportabil la curte plecau de cu seara spre muntele Postăvarul, după ce, în prealabil, vătaful sau alți bărbați de inițiativă, băteau din poartă în poartă, folosindu-se de ciocanul, în formă de șarpe, prezent la fiecare poartă. Pe munte așteptau până dimineața, pentru ca la apariția soarelui, sa arunce cu ce aveau la îndemână spre soare, ca nu cumva “vârcolacii” să răpească soarele. Era cultul soarelui de la daci, conservat simbolic în poarta maramureșană și în efigia stemei moldovenești. Se știe că geții credeau că astrul dătător de viață era mâncat de balauri, iar acest cult al soarelui era celebrat mai cu seamă primăvara, încât este explicabilă prezența acestuia în obiceiul Junilor. Dacă acest cult al soarelui nu se mai practică azi, în schimb îngroparea vătafului, însoțit de un joc burlesc, “cățeaua”, în care apare și un popă mascat, își are sensuri care sunt cu greu înțelese azi.>> Sursa junii.ro



In Brasov au existat sarbatori mai importante decat sarbatoarea junilor, insa "inteleptii" de moldo-brasoveni de la conducere nici nu au auzit de ele si promoveaza din prostie si nestiinta alte sarbatori, corect ar fi sa se reinvie si vechile traditii sasesti sau unguresti nu doar sarbatoarea junilor, care era un favor dat de catre sasi, bulgarilor din schei, sa vina sa isi caute cate o mandra, o data pe an, ca sa poata sa ramana in cetate....
Trebuie sa ne placa istoria adevarata, nu doar ce este impachetat frumos si creat spre folosul politicienilor ( sa isi faca ei campanie electorala). Ce poate reinvia Scripcaru, ca traditie brasoveana este resimularea venirii moldovenilor pe sarme (pe tren) si basculante, cum s-au daramat fabricile si industria, sarbatoarea rondourilor si sarbatoarea tinerilor care au trebuit sa plece la munca in strainatate din cauza lipsei de forta de munca si o sarbatoare ca nu au stiut din fondurile europene sa construiasca nicio fabrica ci doar piscine si patinoare de milioane de euro, astea sunt adevaratele traditii romanesti, ce au construit sasii si ungurii ( majoritatea fabricilor- cladiri de patrimoniu- de peste 100 de ani - unele) au daramat autoritatile actuale si acum se infig la o sarbatoare nicidecum romaneasca, pe care o impacheteaza a fi romaneasca, ca nu mai au cu ce sa se laude sau sa se mandreasca in acest oras, dupa ce au distrus absolut toata industria....
Mesajul meu catre acesti pseudo-politicieni: Lasati scheienii ( adevarati) sa isi sarbatoreasca traditiile, sprijiniti toate minoritatile, nu va mai insusiti ce nu e al vostru, nu mai furati si traditii ca tara ati furat-o, intreaga industrie cat si viitorul si libertatea tineretului brasovean!!

2 comments:

  1. Dar sarbatorile de care zici tu pot fi considerate romanesti? Cat despre vechimea cartierului schei.. daca e sa te iei dupa prof. Olteanu o sa iti zica alceva, si apropo familia mea nu are radicini in schei, sa nu zici ca sunt subiectiv. O zi buna.

    ReplyDelete
  2. Deci, să recapitulăm:
    Vin bulgarii cu cățel și cu purcel în Brașov de fac cât de un mic orășel, apoi brusc își uită limba și obiceiurile, învață perfect limba română și pun și de prima școală românească...
    Noroc cu Internetu' că poate posta și Came!

    ReplyDelete