Monday, February 10, 2014

Soțiile lui Ștefan cel Mare

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, urmaș al lui Costea Mușat, a fost stîpân al Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată neegalată în istoria Moldovei. În timpul său, țara a dus multe lupte pentru independență împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Mai multe dintre bisericile și mănăstirile construite în timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial. Calitățile umane, cele de om politic, de strateg și de diplomat, acțiunile sale fără precedent pentru apărarea integrității țării, inițiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admirația unor iluștri contemporani, iar, grație tradiției populare, a fost transformat într-un erou legendar. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit Athleta Christi (atletul lui Christos). Dar cum era Ștefan cel Mare în viața privată?

simages

Documentele istorice atestă că Stefan cel Mare a avut trei casatorii: cu Evdochia de Kiev, cu Maria de Mangop si cu Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos, domnul Țării Românești, fratele lui Vlad Țepes. A.D. Xenopol sugerează că înainte de Evdochia din Kiev ar mai fi existat o soție, cu care domnitorul a avut un fiu, dar această ipoteză nu a putut fi validată. Toate soțiile sale erau descendente ale unor familii cu rang princiar. Ștefan cel Mare a contactat căsătorii, conform uzanțelor epocii, în întreaga Europă, în vederea obținerii unor alianțe politice profitabile.

Reconstituire a Cetății Sucevei

Reconstituire a Cetății Sucevei

Care era statutul doamnei țării? La curtea de la Suceava, doamna țării, trecuta în documente sub numele de „gospodja“, avea o viață retrasă, neamestecându-se în treburile de stat decât în cazuri excepționale, când trebuia să asigure succesiunea fiului său la tron, după moartea tatalui. De obicei, doamna țării era înconjurată de o curte a sa, alcătuită din dregători speciali. Viața personală a soțiilor domnitorilor nu era neapărat foarte fericită. Ele erau obligate să suporte existența la curte a țiitoarelor, care îi ofereau voievodului copii, potențiali moștenitori ai coroanei.Căsătoria cu Evdochia de Kiev a avut loc la Suceava, la 5 iulie 1463, în fața înaltelor fețe bisericești ale Moldovei și ale curții domnești. Ștefan avea atunci 25 de ani, iar mireasa era o tânăra blondă, se pare foarte frumoasă, aproape o copilă. Evdochia era rusoaică sau lituaniancă rusificată. După nume era ortodoxa. Bunicul sau Vladimir, mare cneaz de Kiev, era descendentul marilor duci ai Lituaniei, din care s-a tras, de altfel, și familia regală a Poloniei. Despre Evdochia se știu puține lucruri. Ștefan a avut cu ea, în mod sigur, un băiat numit Petru, născut probabil în 1465-1466 și mort în 1480, la vârsta de 14-15 ani. Mormântul lui se află la Mănăstirea Putna. Fiul cel mare al lui Ștefan, Alexandru, născut în jurul anului 1464 și mort în 1496, nu se știe nici astăzi dacă era al Evdochiei sau al unei anume Marușca, femeia despre care Xenopol credea că ar fi fost soția lui Ștefan cel Mare înaintea Evdochiei, dar care, conform altor teorii, ar fi fost doar una dintre țiitoarele domnului. Alexandru va lupta alături de Ștefan în bătălia de la Valea Albă, și va muri la vârsta de aproximativ 30 de ani, în timpul domniei tatălui său.

Evdokia Olelkovici

Evdokia Olelkovici

Cu Evdochia, Ștefan a avut și o fată, Elena, victima unui destin nefericit, care va muri în 1505. Frumoasa Evdochia s-a stins din viață la doar patru ani de la căsătoria cu Ștefan cel Mare, în 1467, din cauza unei boli sau în timpul unei nașteri. Mormântul ei a fost descoperit, în urma săpăturilor arheologice, la biserica Mirăuților, fosta mitropolie a Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare. Când Evdochia se afla pe patul de moarte, Ștefan era plecat în campania împotriva lui Matei Corvin, astfel cp prima sa soție n-a apucat să fie părtașă la gloria de care s-a bucurat soțul său. Stefan a fost, se pare, foarte afectat la aflarea veștii; chiar și după a treia căsătorie încă mai făcea danii pentru sufletul Evdochiei.

Acoperămâmtul mormântului Mariei de Mangop

Acoperămâmtul mormântului Mariei de Mangop

A doua soție a voievodului, Maria de Mangop, era de neam imperial, fiind sora suveranilor Mangopului, Isac și Alexandru Comnen. Ultimele două dinastii ale Imperiului Bizantin au fost Comnenii și Paleologii. Căsătoria a avut loc la Suceava, la 24 septembrie 1472. Ca și prima căsătorie, și aceasta a fost o alianță matrimonială prestigioasă pentru Moldova. Deși se prăbușise sub loviturile repetate ale turcilor, prestigiul „celei de-a doua Rome“, cum era numit Imperiul Bizantin, rămăsese intact în lumea ortodoxă. La trei ani de la sosirea Mariei de Mangop la Suceava, turcii au atacat Crimeea, au ocupat posesiunile ultimilor Comneni și i-au ucis pe frații ei, Ștefan cel Mare piezând astfel un aliat. Totodată, în familie a survenit o dramă conjugală, prin apariția unei femei de care Ștefan s-a îndrăgostit: „Această unire nu pare a fi fost fericită, căci o rivală mândră și frumoasă veni să dispute în curând Mariei inima și tronul lui Ștefan“ scrie A.D. Xenopol.

Statuia-domnitorului-Stefan-cel-Mare-114

După expediția din 1471 în Țara Românească, Ștefan le luase prizoniere la curtea de la Suceava pe soția lui Radu cel Frumos, Despina (fiică de despot sârb) și pe fiica acestuia, Maria Voichița. Se pare ca tânăra domniță moștenise frumusețea tatălui său, fapt vizibil și în portretele din frescele bisericilor, pictate mai târziu, când era deja doamna țării și mama moștenitorului tronului. Crescând la curtea de la Suceava, Ștefan s-a îndrăgostit de ea, deși nu avea mai mult de 12-13 ani, iar el aproape 35 de ani: „ Aice se vede că farmecul fiicei lui Radu prinse în laț simțirile lui Ștefan, care începu a umbla după ea. Probabil că după timpurile de atunci și fiind încă și prinsă, o luă de concubină, și alipindu-se tot mai mult de ea, se desfăcea de legiuita lui soție. Nici un document nu ne-au păstrat știri asupra luptei interesante între o soție delăsată și o fericită rivală. Pasiunile pe atunci erau mari, inima stăpânea totul și cugetarea asculta de ea. Fiind dat caracterul cel energic al lui Ștefan, înaintea voinței căruia toate piedicele trebuiau să se plece, credem că Maria mai mult a plâns decât a luptat.“ scrie A.D. Xenopol.

Doamna Voichiţa,  extras din tabloul votiv al bisericii mănăstirii Voroneţ.

Doamna Voichiţa, extras din tabloul votiv al bisericii mănăstirii Voroneţ.

După bătălia de la Războieni, Ștefan și Maria de Mangop, deși mai erau căsătoriți, se înstrăinaseră. Doamna moare în 1477, pe 19 decembrie, în condiții necunoscute, după cinci ani de căsnicie. Aceasta a avut cu Ștefan doi băieți gemeni. Ilias moare în același an în care s-a născut, 1473, iar Bogdan i-a supraviețuit mamei sale doi ani, murind la vârsta de șase ani. Cei doi fii se află înmormântați în biserica Mănăstirii Putna, care găzduiește, sub un frumos baldachin de piatră, și mormântul mamei lor, Maria de Mangop. În muzeul mănăstirii se află și învelitoarea acestui mormânt, o adevărată bijuterie de broderie medievală, cu portretul Mariei de Mangop în mărime naturală, înfățișată plângând cu lacrimi de sânge. Fie că Ștefan a ținut doliu după Maria de Mangop, fie că Maria Voichița era prea tânără, căsătoria cu fiica lui Radu cel Frumos nu a avut loc decât în 1480. Conform lui A.D. Xenopol, intenția lui Ștefan de a se căsători cu ea ar fi fost făcută publică încă din 1475: „În 1475, după luna lui Iulie, în care Caffa fiind luată de Turci, Mangopul intră în stăpânirea lor, Ștefan cel Mare ne mai având nici un interes a păstra ca soție pe moștenitoarea acelei domnii pierdute, se desparte de odrasla Comnenilor și duce la altar pe cealaltă Marie sau Vochița, fata lui Radu Vodă. Cea lepădată mai duce o existență amărâtă timp de doi ani, și moare în floarea vârstei, în 1477, în Decemvrie 19, după însoțirea lui Ștefan cu Maria lui Radu, dovadă invederată că fusese părăsită.“

stefan-cel-mare-iasi

Între miri era o diferență de peste 20 de ani, iar pentru Ștefan, fiind văr primar cu Vlad Țepes, viitoarea soție îi va fi și un fel de nepoată. Cu toate astea, căsătoria a durat 24 de ani, până la moartea lui Ștefan cel Mare, în 1504. Cu Maria Voichița voievodul a avut un fiu, pe Bogdan Vlad, și două fete, Ana și Maria. Bogdan a devenit domn la moartea tatălui sau, în 1504. Sora sa Ana moare în 1499 și este îngropată la Mănăstirea Bistrița, iar cealaltă soră, Maria, zisă Chiajna, s-a căsătorit cu ducele polonez Teodor Wiesnowiecki și a murit în 1518, fiind îngropată la Mănăstirea Putna. Maria Voichița a murit, după cum spune Cronica lui Grigore Ureche „Vă leato 7019 fevruarie, miercuri în săptămâna albă”, adică la 26 februarie 1511. Data morții sale nu a fost menționată însă nici în inscripția acoperământului de mormânt, de la Mănăstirea Putna, lucrat din porunca fiului ei, Bogdan al III-lea Vlad, în 1513. Cronica lui Grigore Ureche „Vă leato 7019 fevruarie, miercuri în săptămâna albă”, adică la 26 februarie 1511. Data morții sale nu a fost menționată însă nici în inscripția acoperământului de mormânt, de la Mănăstirea Putna, lucrat din porunca fiului ei, Bogdan al III-lea Vlad, în 1513.

Cetatea Hotin

Cetatea Hotin

În toate tablourile votive Maria Voichița apare alături de soțul său. Singura relație extraconjugală certă a lui Ștefan cel Mare, cel puțin singura din care s-a născut un urmaș recunoscut, a fost cea cu mama lui Petru Rareș. „Dintre numeroasele concubine ale lui Ștefan amintim pe una singură, a căreia nume a fost păstrat de istorie, Maria Rareș din Hărlău, muma celebrului său fiu natural Petru Rareș“ se arată în cartea lui A.D.Xenopol. Maria Rareșoaia, boieroaică din zona Hârlăului sau din zona lacului Brateș, era căsătorita cu un bogat negustor de pește, poreclit Rareș, adică cel cu părul rar. Acest nume, Rareș, este, de fapt, o poreclă. Nu se știe exact când s-a născut Petru Rareș, dar având în vedere că în momentul în care a luat pentru prima oara domnia, în 1527, era deja un bărbat în jur de 40 de ani, se poate presupune că a venit pe lume în intervalul 1487-1490, când Ștefan era căsătorit cu Maria Voichița.

Petru Rares

Petru Rares

sursa:

Vedeti si:Vlad Tepes era var cu Stefan cel Mare iar fratele sau Radu era homosexual

http://cronicaromana.ro/2013/02/06/viata-privata-a-lui-stefan-cel-mare-cine-au-fost-sotiile-domnitorului/

No comments:

Post a Comment